Discut zilnic cu zeci de femei și unul din subiectele pe care involuntar îl atingem, în procesul discuției, este depresia cu care se întâlnesc în momentul emigrării din țara lor natală aici în Germania.
Cât de mult le înțeleg și le compătimesc, pentru că eu însămi am trecut prin această stare, care m-a urmărit ani de-a rândul. În cazul meu totul a început cu acel sentiment de tristețe îndelungată accentuată pe fundalul dorului de casă și de cei dragi, stări de neliniște, necunoașterea limbii și a legilor germane.
În cazul multora dintre femeile cu care discut în prezent, depresia se accentuează pe fundalul lipsei unui loc de muncă pe măsură așteptărilor lor, după ce acasă au avut o carieră înfloritoare.
Eu am depășit foarte greu această perioadă care a presupus, inclusiv, și spitalizări. Dar am învins-o!!!
Cum?
- Eliberându-mă de frica de moarte, care m-a urmărit ani de zile!
- Transformând emoțiile de neputință, supărare, neiertare în acceptare și dorință de a reuși, de a demonstra mie și celor din jur cât de mult „valoarez”.
- A fost posibil abia după ce mi-am schimbat convingerile mele negative în altele pozitive și constructive.
- Am descoperit cheia SUCCESULUI…
Acum, eu trăiesc din plin prezentul, iubesc statutul meu de emigrantă și privesc spre viitor cu încredere. Pentru mine emigrarea a însemnat startul unei vieți pline de provocări și soluții care a făcut din mine femeia care sunt acum.
Dar voi, dragi femei, cum v-ați vindecat?
Care au fost sau poate mai sunt și azi convingerile voastre negative care vă împiedică să faceți următorul pas?
Le-ați descoperit ori vă stau și-acum în cale?
Ce ar trebui să faceți ca să găsiți convingeri pozitive și constructive?
Vă cunoașteți adevărata valoare?
Dacă da, care sunt reperele după care vă trăiți/construiți/scrieți viața?
Aștept cu drag răspunsurile voastre, răspunsuri din care avem și noi de învățat.
