#inspiratiadeduminica
Inspirația acestei zile de duminică vine de la Amalia Maria Mici femeia a cărei istorie m-a intrigat pe mine și sper să vă intrige și pe voi. Pe Amalia Maria Mici am descoperit-o, la fel ca și pe mulți alții, datorită rețelelor de socializare. Era tocmai perioada mea de cercetare când mă întrebam dacă diaspora română continuă să aibă nevoie de limba germană… Și tot navigând pe pagini și grupuri am dat de grupul ei. Ceea ce m-a surprins a fost faptul că femeia asta în dorința de a se ajuta pe sine, dar și pe alții pe partea de studiere a limbii străine, dar și cel de integrare a adunat într-un an peste 77 mii de membri. Sună incredibil, nu-i așa?Are o poveste de integrare obișnuită. Banală chiar aș zice, dar firul roșu care s-a păstrat de la început și până azi este ambiția. Oare câți mai sunt ca ea? Să-i ascultăm istoria.
„Am venit în Germania împreună cu soțul acum doi ani și jumătate, cu ideea de a lucra câteva luni, apoi de a mă reîntoarce în România. Acasă aveam un job, munceam ca și angajator în producție, dar țara asta mi s-a părut soluția ideală de a aduna bani mai mulți într-o perioadă mai scurtă de timp.
Evident, am venit cu ambiții mari și zero cunoștințe de limbă germană. Nu m-am angajat de la bun început, așa cum mi-a fost planul, pentru că am avut parte de mai multe situații neprevăzute și neplăcute pentru mine despre care nu vreau să vorbesc. Cert e că, prima lecție pe care mi-am învățat-o este că în orice situație este bine să fii mereu informată, a doua – să fii asigurată, mai ales medical.
După ce am găsit un post de lucru, pe care apoi l-am pierdut pentru că am luat țeapă, am decis să mă judec pentru a-mi recupera banii mei. Și pentru c-am tot căutat pe net informații și situații similare cu a mea și n-am prea găsit, am decis să creez unul al meu în care să cuprind ambele aspecte – atât cel legat de integrare, cât și de studierea limbii germane.
De la zis până la făcut nu a fost decât un click distanță. Așa a apărut „Limba germană și integrarea&Deutsche Sprache und Integration”. Nu m-a împiedicat nici faptul că internetul abundă de tot soiul de pagini și grupuri inclusiv pe temele alese de mine. Ceea ce nu mi-am imaginat c-ar putea să se întâmple într-un timp atât de scurt a fost numărul mare de persoane care s-au abonat.
Pe parcursul unui an grupul a ajuns la circa 77 mii de membri. Nu vorbeam germană, dar asta nu m-a împiedicat să învăț de sine stătător, iar toate materialele să pe pun pe grup și să le împart cu alții. La fel stăteau lucrurile și pe partea de integrare.
Azi nu mai deschid google. Toată informația o găsesc pe acest grup. Iar dacă nu știu, întreb și aflu.
Administrarea grupului îmi ia zilnic ore bune ca să răspund la mesaje, la notificări, la comentarii și nu prea reușesc, mai ales că o fac gratuit din timpul meu liber, de aceea, am și câțiva moderatori care mă ajută. Facem lucruri mărețe, dar totul de dragul comunității, dar și din dorința de a ne menține în continuare în topuri. Așa, studiind zilnic, azi pot spune că vorbesc o germană de nivel A2-B1 pe care am învățat-o acasă și am împărțit din cunoștințele mele altora.
Îmi doresc să nu mă opresc aici, ci să fac și un B2. La fel stau lucrurile și pe partea de integrare. Am ajuns să dețin suficientă informație privind legile, drepturile, obligațiile noastre, și e tot mai departe de mine ideea revenirii acasă în România. Aici mă simt mult mai în siguranță decât acasă.
Morala acestui articol este una simplă. Dacă eu, o fată simplă fără studii în domeniul social media am reușit să adun o asemenea comunitate, să învăț limba germană la un nivel la care mă descurc, vouă cine sau ce vă stă în cale?
Redactat de Daniela Juganaru
